Somajul frictional si cel structural vor creste cu certitudine, iar Romania are nevoie de flexibilitatea legislatiei muncii, reforme structurale si curaj pe segmentul înfiintarii de noi locuri de munca, a declarat vineri guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Mugur Isarescu, citat de Mediafax. (Ziarul Financiar   )

Într-o economie dinamică numeroşi oameni caută noi oportunităţi de angajare, pentru o ocupaţie mai atractivă, condiţii mai bune de lucru şi, desigur, un salariu mai motivant. Din momentul în care şi-au părăsit locul de muncă anterior până la ocuparea celui nou, persoana respectivă este fără slujbă, devine şomer. Această formă de şomaj se numeşte şomaj fricţional şi corespunde mişcării normale a forţei de muncă. (Univ. Al. I. Cuza Iaşi)

Factorii care generează şomajul fricţional sunt reprezentaţi de: * factori sezonieri: în baza acestora cererea de locuri de muncă variind în funcţie de vreme şi de perioada din an, un exemplu concludent fiind reprezentat de activitatea din construcţii, de turism etc; * factori geografici: ce influenţează oferta de forţă de muncă în funcţie de amplasarea geografică a locurilor de muncă; oferta de forţă de muncă neavând o elasticitate ridicată faţă de acest factor; * factori structurali: restructurarea unor domenii de activitate din cadrul unei economii presupune automat şi o recalificare a forţei de muncă, deoarece, de cele mai multe ori, cei disponibilizaţi nu-şi pot găsi un alt loc de muncă pe vechiul domeniu de activitate; * factori discriminatori: în ciuda evoluţiei economice, culturale şi sociale înregistrate la nivel mondiale, mai apar, încă, discriminări în ceea ce priveşte ocuparea unui loc de muncă, discriminări datorate fie naţionalităţii, fie rasei, fie opţiunilor politice şi religioase, fie datorate vârstei sau sexului. Toate acestea conduc la o majorare a şomajului fricţional. (ASE Bucureşti)