Off topic: Uniunea Profesiilor Liberale din Romania Thread poster: macovei2000
|
|---|
macovei2000
Romania
Local time: 12:58
Romanian to Greek
UPLR
Uniunea Profesiilor LIberale din Romania
www.uplr.ro
| | | | | U.N.A. = Uniunea Neasociatilor | Oct 30, 2008 |
nu stiu cui ajuta postarea acestor uniuni si uniunitze, in curand se asteapta si asocierea tuturor celor ramasi pe dinafara in Uniunea Neasociatilor
off!
| | | | macovei2000
Romania
Local time: 12:58
Romanian to Greek
TOPIC STARTER | de ce exista asociatii profesionale? | Oct 30, 2008 |
in urma unui sondaj ATR 70% din traducatorii din Romania nu sunt inscrisi in nici o asociatie profesionala. Foarte bine ca ATR a facut acest sondaj (Ciprian D).
acest lucru este ingrijorator pentru orice presedinte de asociatie din Romania (ATR, ARIC, UNTAR ATP)
Jonathan te rog sa ai o atitudine pozitiva pe viitor.
e valabil pentru toti presedintii de asociatii din Romania
cu stima
stefan macovei
Uniunea Nationala a Traducatorilor A... See more in urma unui sondaj ATR 70% din traducatorii din Romania nu sunt inscrisi in nici o asociatie profesionala. Foarte bine ca ATR a facut acest sondaj (Ciprian D).
acest lucru este ingrijorator pentru orice presedinte de asociatie din Romania (ATR, ARIC, UNTAR ATP)
Jonathan te rog sa ai o atitudine pozitiva pe viitor.
e valabil pentru toti presedintii de asociatii din Romania
cu stima
stefan macovei
Uniunea Nationala a Traducatorilor Autorizati din Romania
PS: Jonathan, initial ai vrut sa te inscrii in UNTAR. Ce s-a intamplat de te-ai razganit? Care e adevaratul motiv? ▲ Collapse
| | | | | Detalii despre Conferinţa de lansare a "Zilei Profesiilor Liberale din România" | Nov 7, 2008 |
Recent, pe 5 noiembrie 2008, Uniunea Profesiilor Liberale din România a organizat la Sala Rondă a Hotelului Intercontinental din Bucureşti Conferinţa de lansare a "Zilei Profesiilor Liberale din România".
Scopul Conferinţei a fost acela de a realiza o mai bună cunoaştere a legislaţiei comunitare privitoare la domeniul profesiilor liberale, de a stimula unificarea sectorului socio - economic al acestora şi de a întări solidaritatea acestora, precum şi de a creste vizibil... See more Recent, pe 5 noiembrie 2008, Uniunea Profesiilor Liberale din România a organizat la Sala Rondă a Hotelului Intercontinental din Bucureşti Conferinţa de lansare a "Zilei Profesiilor Liberale din România".
Scopul Conferinţei a fost acela de a realiza o mai bună cunoaştere a legislaţiei comunitare privitoare la domeniul profesiilor liberale, de a stimula unificarea sectorului socio - economic al acestora şi de a întări solidaritatea acestora, precum şi de a creste vizibilitatea profesiilor liberale la nivelul societăţii româneşti.
Tema Conferinţei viza, printre altele, principalele aspecte ale codurilor etice şi deontologice ale profesiilor liberale din România.
La Conferinţă au participat membrii ai uniunilor profesiilor liberale din România, precum şi reprezentanţi ai Consiliului European al Profesiilor Liberale - CEPLIS, Uniunea Mondială a Profesiilor Liberale - UMPL, Comisiei Europene, ai unor autorităţi publice, instituţii şi organizaţii relevante pe plan naţional. Conferinţa s-a bucurat de prezenţa şi cuvântarea foarte interesantă a domnului Ovidiu Silaghi, Ministrul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale, precum şi de cea a domnului Mircea Grosaru, deputat în Parlamentul României.
Uniunea Naţională a Traducătorilor Autorizaţi din România (U.N.T.A.R.) a avut deosebita onoare de a fi invitată şi ea la acest eveniment. Din partea uniunii noastre au participat domnul Ştefan Macovei, preşedintele U.N.T.A.R., doamna Mirabela Turnea, vicepreşedinta U.N.T.A.R. şi cu mine. De asemenea, prin grija U.N.T.A.R. şi în special a preşedintelui Ştefan Macovei, conferinţa a beneficiat de servicii de interpretariat pe franceză, iar interpreţii au prestat excelent.
În prima parte a conferinţei, Sesiunea I, cum au denumit-o organizatorii, am avut ocazia să asistăm la o scurtă, dar foarte interesantă prezentare a tuturor uniunilor profesionale prezente la eveniment; s-au alocat maxim 5 minute pentru fiecare prezentare. Au fost circa 25 de luări de cuvânt în acest sens şi în cele ce urmează o să şi prezint pe scurt câteva, cele mai instructive şi mai interesante.
Astfel, de la domnul avocat Arin Octav Stănescu, preşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România, am aflat că există profesii liberale care preferă autoreglementare totală, cu implicare cât mai mică sau deloc a statului în autorizarea şi reglementarea profesiei.
În schimb, de la domnul Notar Public Marin Cârstoiu, reprezentantul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România am putut afla, printre multe alte lucruri interesante, următoarele:
- că, spre deosebire de alte profesii liberale, care vor să se autoreglementeze şi să excludă total sau cât mai mult implicarea statului în autorizarea şi reglementarea profesiei, în cazul profesiei notarilor publici, implicarea statului este normală, absolut firească şi mai ales necesară, deoarece statul, reprezentat de Ministerul Justiţiei, prin numirea în funcţie a notarilor publici, le conferă acestora autoritatea necesară obligatoriu pentru exercitarea profesiei; este evident că aceasta se aplică şi la noi, adică la traducătorii şi interpreţii autorizaţi şi că dacă statul, prin Ministerul Justiţiei, nu ne-ar da autorizaţie, nu am putea să profesăm ca traducători / interpreţi autorizaţi şi tocmai de aceea, chiar dacă UNTAR se va transforma în viitor în profesie liberală, UNTAR nu va exclude niciodată implicarea statului în profesia noastră, deoarece, prin natura ei, profesia noastră slujeşte în primul rând statul, autorităţile şi instituţiile acestuia;
- că Uniunea Naţională a Notarilor Publici nu este o castă închisă, ci una deschisă, că accesul la profesie şi implicit în uniune este liber, în baza unui examen transparent şi democratic, că UNNPR şi-a sporit considerabil numărul de membri în ultimii ani, cam de 3 ori cât avea) şi că face totul pentru cât mai buna sprijinire a membrilor săi, iar mai nou le asigură şi specializare, deci pregătire profesională continuă prin intermediul Institutului Notarial Român; acesta este un exemplu demn de urmat şi pentru noi.
Pe de altă parte, am aflat că unele uniuni profesionale nu sunt deloc deranjate de eticheta de casă închisă care li se pune: de pildă, Colegiul Medicilor din România, prin vocea preşedintelui său, prof. univ. dr. Vasile Astărăstoae, este mândru că este o castă, şi nu de orice fel, ci o castă de elită, care reprezintă o profesie nobilă, cea mai veche profesie liberală din lume, care există pe pământ de când omul primitiv şi-a pus un băţ la un picior rupt şi a inventat astfel prima atelă; de asemenea, CMR este o profesie foarte numeroasă, estimând circa 50.000 membri la ora actuală.
Am putut afla de la preşedintele Uniunii Naţionale a Barourilor din România, domnul avocat dr. Gheorghe Florea, printre alte lucruri interesante despre profesia de avocat, că U.N.B.R. nu tolerează şi nu va tolera accesul persoanelor neautorizate în profesie, nici înfiinţarea de barouri paralele şi s-a pomenit şi cu această ocazie de victoria pe care avocaţii din barourile legal constituite au obţinut-o la CEDO. Se subînţelegea că este vorba de desfiinţarea, pe bună dreptate, a aşa-zisului Barou Constituţional înfiinţat abuziv de către Pompiliu Bota.
Pe poziţii similare s-a situat şi Ordinul Geodezilor din România, care, prin reprezentantul său, domnul Novac, a protestat vehement împotriva modificării abuzive a legislaţiei în vederea infiltrării de elemente neautorizate în profesia lor, deci exercitarea profesiei lor de către persoane care nu sunt membri Ordinului Geodezilor din România, cerând totodată sprijinul U.P.L.R. şi al tuturor celorlalte profesii liberale, pentru ca acestea să facă totul şi să ajute Ordinul Geodezilor din România cu tot ce se poate legalmente în demersul său spre binele profesiei. Un discurs coerent, logic şi de mult bun simţ, care ne-a plăcut foarte mult şi care convins şi pe noi, U.N.T.A.R., de legitimitatea demersului nostru şi ne-a sporit încrederea în şansele noastre de reuşită, spre binele şi în interesul întregii noastre profesii.
Iată, aşadar, că tot ceea ce îşi propune U.N.T.A.R., adică demersurile ei împotriva infiltrării de elemente neautorizate în profesia de traducător / interpret autorizat sunt perfect justificate. Mai mult, UNTAR şi-a propus cu această ocazie să militeze şi ea împotriva modificării abuzive din 2005 a Regulamentului de punere în aplicare a Legii nr. 178/1997 în sensul introducerii abuzive în acest regulament din 2005 a unor entităţi la care legea în sine nici măcar nu face vreo referire: aşa-numitele "societăţi comerciale care au ca obiect de activitate traducerile".
Nu este un secret pentru nimeni că noi, UNTAR, suntem împotriva exercitării profesiei noastre de traducător/ interpret autorizat prin aceste societăţi comerciale, deoarece acestea nu au autorizaţie de la Ministerul Justiţiei pe persoana juridică. Unii patroni de astfel de SRLuri nici nu sunt traducători autorizaţi, iar cei care totuşi au autorizaţie de la Ministerul Justiţiei, o au în calitate de persoană fizică, deoarece conform Legii 178/1997, Ministerul Justiţiei autorizează numai persoane fizice ca traducător/ interpret autorizat. Autorizaţia este nominală şi netransmisibilă, ea nu poate fi transferată pe persoana juridică, pe SRLul care de cele mai multe ori nici nu are legătură cu numele persoanei fizice; astfel, la notarii publici, la avocaţi şi executori judecătoreşti, birourile sau cabinetele acestora poartă obligatoriu denumirea profesiei şi numele întreg al celui care o exercită, sau, în cazul birourilor / cabinetelor cu mai mulţi asociaţi sau a societăţilor profesionale civile de avocat, numele unuia dintre asociaţi însoţit de sintagma "şi asociaţii". Exemple cu nume alese la întâmplare: Cabinet de avocat Popescu Stan, Biroul Notarilor Publici Asociaţi Ionescu Gheorghe şi Petrescu Maria, Anghelescu şi Asociaţii, Societate Civilă Profesională de Avocaţi etc. Ei bine, situaţia nu stă la fel în cazul SLRurilor de "traduceri autorizate": SRLurile de "traduceri autorizate" au nume care nu au nicio legătură cu traducătorii şi interpreţii autorizaţi care prestează pentru ele. Nu-i anormal asta? Noi, U.N.T.A.R. credem că da, este foarte anormal acest lucru, dar mai ales este ilegal.
De asemenea, noi, UNTAR, considerăm ilegal faptul că acei patroni de SRLuri care au autorizaţie de la Ministerul Justiţiei exercită prin aceste SRLuri activităţi de traducere autorizată şi interpretariat autorizat pe limbi pe care nu numai că nu au autorizaţie, dar nu au niciun fel de competenţă, nu au nici cea mai vagă idee. Astfel, presupunând că un traducător şi interpret autorizat are autorizaţie pe germană-engleză, să zicem, ce îi dă acestuia dreptul să afişeze panou cât casa la SRLul lui cum că face traduceri, şi încă şi autorizate, din zeci de limbi, de pildă pe daneză, sau pe chineză, sau pe greacă, pe arabă, pe evrită, pe rusă etc., limbi în care nici să citească şi să scrie nu ştie?!
Am discutat aceste aspecte, precum şi multe altele, şi după conferinţă, amănunţit, cu domnul prof. univ. dr. Ion Anghel, preşedintele U.P.L.R., care a înţeles imediat problema şi a fost şi dânsul de părere că în profesia noastră de traducător şi interpret autorizat, care indiscutabil este o profesie reglementată, nu au ce să caute persoane, fie ele fizice sau juridice, care nu au bază legală să practice această profesie. De asemenea, domnul preşedinte al UPLR ne-a încurajat să devenim şi noi membrii UPLR şi să facem totul să îndeplinim cât mai repede criteriile de aderare, pentru ca U.P.L.R. să poată să ne primească, iar în demersul nostru să avem modelul unei uniuni cu tradiţie, care este membru vechi al UPLR. Iar noi am spus că avem şi chiar aşa şi este, avem deja un astfel de exemplu bun de urmat, un astfel de model: este U.N.N.P.R., deoarece profesia de notar public are cele mai multe afinităţi cu profesia noastră de traducător / interpret autorizat, care este o profesie reglementată de două legi, nu de una: asta deoarece Legea 178/1997 se referă numai la autorizarea şi plata traducătorilor / interpreţilor autorizaţi, dar exercitarea profesiei noastre este reglementată de Legea nr. 36/1995 şi de Regulamentul de punere în aplicare a acesteia şi de OMJ 233/C/1996, care vine în completarea Regulamentului de punere în aplicare a legii; ba mai mult, conform legii, avem domeniu de activitate comun, deoarece activitatea noastră este şi în competenţa notarilor publici, deci este activitate notarială, pentru care au stabilit onorarii minimale decente aprobate de Ministerul Justiţiei şi pe care şi noi, U.N.T.A.R., le sprijinim şi le recomandăm; şi chiar dacă notarii publici nu efectuează ei înşişi traduceri autorizate, ei sunt cei care de decenii întregi legalizează obligatoriu traducerile autorizate efectuate de noi; deci între profesiile noastre este şi trebuie să fie, aşa cum a fost mereu, o simbioză perfectă, în care singurele care nu îşi au locul şi rostul sunt SRLurile de "traduceri autorizate". Mai mult decât atât: am avut ocazia să aflăm că U.P.L.R. are sediu prin amabilitatea şi bunătatea U.N.N.P.R., care o găzduieşte şi care este nu numai membru vechi, ci chiar membru fondator al U.P.L.R. Prin urmare, noi, U.N.T.A.R., ne simţim încurajaţi să mergem tot înainte în demersul nostru de a deveni uniune profesională unică pe ţară şi de a lăsa acces în profesie numai persoanelor autorizate, după modelul celorlalte profesii reglementate, de a urma exemplul U.N.N.P.R. şi chiar de a cere sprijin de la aceasta.
În fine, după Sesiunea I a urmat o pauză de cafea, care a însemnat un bun prilej de socializare şi interesante şi constructive discuţii între participanţii la Conferinţă, a urmat Sesiunea a II-a a acesteia, cu tema "Relaţiile dintre profesiile liberale şi autorităţi publice, instituţii şi organizaţii relevante din România şi străinătate", moderator: Prof. univ. dr. MARIN TOMA, Vicepreşedinte U.P.L.R. şi Preşedintele Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România – CECCAR.
Au fost prezentări foarte interesante, dintre care amintesc acum câteva de interes major pentru noi:
- Dr. JACQUES REIGNAULT, Vicepreşedinte al Consiliului European al Profesiilor Liberale – CEPLIS, membru al Comitetului Economic şi Social European – CESE şi Vicepreşedinte al Uniunii Naţionale a Profesiilor Liberale din Franţa – UNAPL - "Rolul profesiilor liberale europene în cadrul Comitetului Economic şi Social European. Necesitatea pentru profesiile liberale din ţările Uniunii Europene de a fi membri activi ai Consiliului Economic şi Social organizate la nivel naţional";
- Dr. ANNE MARIE SIGMUND, Preşedintele Uniunii Mondiale a Profesiilor Liberale - "Provocări actuale şi viitoare pentru profesiile liberale la nivel european şi mondial";
- RODICA LUPU, Consilier de Integrare - Departamentul pentru Afaceri Europene – Guvernul României; "Implementarea Directivei Servicii. Consecinţe pentru activitatea organismelor profesionale".
Această prezentare a fost deosebit de instructivă, oferindu-ne confirmarea, o dată în plus, dacă mai era necesar, că Directiva Servicii, adică Directiva 2006/123/CE, nu se aplică anumitor servicii, printre care, cf. art. 2 alin. 2 lit. (l), nu se aplică serviciilor notarilor publici şi executorilor judecătoreşti care sunt numiţi oficial de către stat, care, ca serviciu juridic conex, ca serviciu de interes public, sunt scutite de aplicarea regulilor concurenţei. Prin urmare, demersul nostru, al U.N.T.A.R., de a ajunge să stabilim onorarii minimale ca notarii publici este perfect justificat, deoarece şi noi asta suntem: autorizaţi oficial de către stat şi prestăm un serviciu juridic conex, un serviciu de interes public, în primul rând în slujba statului. De aceea, noi, U.N.TA.R., suntem şi mai convinşi acum că este absolut normal şi mai ales este bine pentru întreaga noastră profesie să urmăm exemplul notarilor publici, fiindcă avem în comun un domeniu de activitate din multele pe care le au dânşii, având în vedere că în conformitate cu Legea nr. 36/1995 activitatea noastră intră şi în competenţa lor şi chiar dacă ei nu efectuează înşişi traduceri autorizate, ei oricum legalizează traducerile autorizate efectuate de noi, deci ei, prin munca lor, vin în completarea muncii noastre, iar produsul finit al muncii noastre comune nu este un text acolo, o traducere oarecare ca multe altele, ci este act notarial, act de autoriztate publică; de aceea, este normal şi este bine să susţinem onorariile minimale stabilite de U.N.N.P.R. şi aprobate de Ministerul Justiţiei ca Anexa 4 la OMJ 943/C/2005, precum şi orice altă Anexă asemănătoare pe care U.N.N.P.R. ar elabora-o în viitor, pentru că acest lucru este corect şi spre binele în folosul întregii noastre profesii.
Directiva Servicii , adică Directiva 2006/123/CE se poate vedea aici
- SANDA – MARINA BĂDULESCU, Directorul Centrului Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor, Ministerul Educaţiei şi Cercetării - Implementarea Directivei privind Recunoaşterea calificărilor profesionale în evoluţie".
Şi aceasta a fost o luare de cuvânt foarte instructivă şi interesantă, deoarece ne-a dat ocazia să aflăm despre armonizarea legislaţiei româneşti cu cea europeană prin OUG nr. 109/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor si calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, aprobată prin Legea nr. 117 din 27 mai 2008.
Foarte importante pentru noi, U.N.T.A.R., sunt Anexele la OUG nr. 109/2007 pe care, iată, ajuns acasă, mi-am făcut timp să le caut online.
Astfel, Anexa nr. 2 la OUG nr. 109/2007 conţine Lista profesiilor reglementate în România. Astfel, la "profesiile reglementate care necesita cel puţin 3 ani de studii superioare (diploma a unei universităţi sau a unui colegiu universitar)", apare clar la pct. A lit. m): " traducător/interpret autorizat", iar Anexa nr. 3 la aceeaşi ordonanţă de urgenţă cuprinde Lista autorităţilor competente corespunzătoare fiecărei profesii reglementate în România, unde, tot la "profesiile reglementate care necesita cel puţin 3 ani de studii superioare (diploma a unei universităţi sau a unui colegiu universitar)", apare tot la pct. A lit. m): "Ministerul Justiţiei - traducător/interpret autorizat".
Ce este evident în aceste Anexe la OUG nr. 109/2007:
- în vechile Anexe la Legea nr. 200/2004, profesia se numea doar "traducător autorizat", iar acum se numeşte "traducător/ interpret autorizat", deci interpreţii autorizaţi nu mai sunt lăsaţi la o parte, ci incluşi aici; acest lucru este foarte justificat, deoarece noi, în baza autorizaţiilor noastre de la Ministerul Justiţiei, oricum suntem făcuţi în acelaşi timp şi traducători autorizaţi, şi interpreţi autorizaţi;
- se vede clar diferenţa clară între traducător / interpret autorizat ca profesie reglementată care ţine de Ministerul Justiţiei" şi restul traducătorilor şi interpreţilor, care nu sunt nici profesie reglementată şi nici nu ţin de Ministerul Justiţiei;
- chiar şi în urma recentelor modificări ale Legii nr. 200/2004 prin OUG nr. 109/2007 aprobată prin Legea nr. 117/2008 se menţine obligativitatea studiilor superioare, deci a diplomei unei universităţi sau a unui colegiu universitar
De ce sunt importante aceste lucruri pentru demersul U.N.T.A.R.? Fiindcă toate acestea constituie baza legală care ne îndreptăţeşte să cerem şi să şi obţinem:
- anularea de către Ministerul Justiţiei a autorizaţiilor acelor traducători / interpreţi autorizaţi care nu au în prezent studii superioare finalizate;
- introducerea în COR a ocupaţiei de "traducător / interpret autorizat", deci exact în forma în care apare aici în Anexele la OUG 109/2007 aprobată prin Legea nr. 117/2008 şi nu oricum, ci obligatoriu cu studii superioare şi
- fiind vorba de o profesie ce ţine de Ministerul Justiţiei, un serviciu juridic conex, să cerem încadrare în altă clasă CAEN decât 7430, unde sunt încadraţi restul traducătorilor şi interpreţilor şi de fapt unde sunt SRLurile de traduceri; adică noi să rămânem tot la litera M, "Activităţi profesionale, ştiinţifice si tehnice", însă noi trebuie musai să ne separăm de SRLuri şi este bine, ca serviciu juridic conex ce suntem, să cerem încadrare în clasa mare CAEN 69, "Activităţi juridice şi de contabilitate", clasa mai mică 691 cu subclasa 6910, "Activităţi juridice". Iar conform CPSA 2008, pe care încă nu am găsit-o niciunde tradusă în română, am fi la codul 69.10.19 Other legal services; This subcategory includes:
- escrow services and estate settlement services- advisory services to clients related to their legal rights and obligations and other legal services n.e.c.. Adică asta am presta noi, ceea ce şi prestăm de fapt: alte servicii juridice nca.
Ultima parte a conferinţei, Sesiunea a IIi-a, a avut ca temă "Principalele aspecte ale codurilor etice şi deontologice ale asociaţiilor profesionale din România. Elaborarea codului de conduită la nivel european şi naţional", moderator: Av. Dr. GHEORGHE FLOREA, Prim – vicepreşedinte al U.P.L.R., Preşedinte al U.N.B.R.
Au fost prezentări interesante:
- doamna SOPHIE MALETRAS, expert la Direcţia Generală „ Piaţa Internă şi Servicii ” din cadrul Comisiei Europene: "Codurile de Conduită şi legătura dintre acestea şi Directiva Servicii"
- Dr. JACQUES REIGNAULT, membru al Comitetului Economic şi Social European, Vicepreşedinte al Consiliului European al Profesiilor Liberale – CEPLIS şi Vicepreşedinte al Uniunii Naţionale a Profesiilor Liberale din Franţa: "Cele opt valori comune şi codurile de conduită ale profesiilor liberale"
De asemenea, unele profesii prezente la eveniment şi-au prezentat pe scurt codul deontologic: Colegiul Farmaciştilor, Camera Auditorilor Financiari din România – CAFR etc.
În concluzie, Conferinţa a fost foarte interesantă şi instructivă pentru noi, U.N.T.A.R., ne-a deschis noi orizonturi de înţelegere a problematicii profesiilor reglementate şi ne dă tot mai multă încredere în legitimitatea şi şansele de reuşită ale demersurilor noastre şi necesitatea continuării lor cu orice preţ, pentru binele şi în folosul întregii noastre profesii.
[Bearbeitet am 2008-11-07 01:37] ▲ Collapse
| | |
|
|
|
Big Ben
Local time: 12:58
Romanian to English
| Traducatorii autorizati MJ via MCC vor deveni someri.. ca asa vrea Ovidiu! | Nov 7, 2008 |
Ovidu ...
Cui folosesc toate aberatiile/comparatiile astea care nu au legatura cu realitatea noastra profesionala?
Hai sa iti exemplific cu una din cele mai mari aiureli posibile din textul tau. Astept lamuriri.
"De ce sunt importante aceste lucruri pentru demersul U.N.T.A.R.? Fiindcă toate acestea constituie baza legală care ne îndreptăţeşte să cerem şi să şi obţinem:
- anularea de către Ministerul Justiţiei a autorizaţiilor ace... See more Ovidu ...
Cui folosesc toate aberatiile/comparatiile astea care nu au legatura cu realitatea noastra profesionala?
Hai sa iti exemplific cu una din cele mai mari aiureli posibile din textul tau. Astept lamuriri.
"De ce sunt importante aceste lucruri pentru demersul U.N.T.A.R.? Fiindcă toate acestea constituie baza legală care ne îndreptăţeşte să cerem şi să şi obţinem:
- anularea de către Ministerul Justiţiei a autorizaţiilor acelor traducători / interpreţi autorizaţi care nu au în prezent studii superioare finalizate;
Sa inteleg ca cei care si-au luat autorizatia de la Ministerul Justitie via Ministerul Culturii (ei nu detin neaparat diploma studii superioare), cei care nu au facut o facultate, vor deveni someri si nu vor mai putea profesa ca traducatori autorizati MJ pentru ca asa vrea asociatia "nu-stiu-cum?"??? Daca DA, da-mi voie sa fac publice intentiile voastre celor peste 400 de traducatori autorizati din baza mea de date, multi dintre ei cu autorizatie obtinuta via MCC. Insotite desigur de numele tau, date de contact, etc... Daca tu crezi ca respectivii vor privi pasivi cum tu le decizi soarta, cum le pui punct carierei si muncii de o viata, cred ca te inseli amarnic.
Hai sa fim seriosi!
PS: nu glumesc. Daca tu mai postezi asemenea aberatii, iti PROMIT SOLEMN ca le voi da mai departe, insotite de datele tale de contact, telefon, mail, adresa, tuturor celor care vor avea de suferit de pe urma acestor aiureli.
[Edited at 2008-11-07 17:17]
[Edited at 2008-11-07 17:19]
[Edited at 2008-11-07 17:20] ▲ Collapse
| | | | macovei2000
Romania
Local time: 12:58
Romanian to Greek
TOPIC STARTER | discutie profesionala | Nov 11, 2008 |
nu cred ca cineva detine adevarul, dar discutia profesionala trebuie sa aiba loc. Problema se pune astfel: este examenul de la ministerul culturii egal cu 4 ani de studii sau nu? Imi e greu sa cred ca examenul de stiinte juridice chiar nu valoreaza nimic, asa cum gresit a inteles big ben. Ovidiu este liber sa isi exprime parerile in orice fel doreste si la fel fac si eu.
| | | | | Profesia noastră necesită studii superioare | Nov 12, 2008 |
Domnule BigBen, nu se pune problema ce vreau sau ce nu vreau eu, ci numai ce prevede legislaţia în vigoare, mai precis de Legea nr. 200/2004 cu modificările şi completările ulterioare. Adică exact ce ziceam: chiar şi în urma recentelor modificări ale Legii nr. 200/2004 prin OUG nr. 109/2007 aprobată prin Legea nr. 117/2008, pentru profesia reglementată traducător / interpret autorizat se menţine obligativitatea studiilor superioare de 3 ani, deci a diplomei unei universităţi sau a... See more Domnule BigBen, nu se pune problema ce vreau sau ce nu vreau eu, ci numai ce prevede legislaţia în vigoare, mai precis de Legea nr. 200/2004 cu modificările şi completările ulterioare. Adică exact ce ziceam: chiar şi în urma recentelor modificări ale Legii nr. 200/2004 prin OUG nr. 109/2007 aprobată prin Legea nr. 117/2008, pentru profesia reglementată traducător / interpret autorizat se menţine obligativitatea studiilor superioare de 3 ani, deci a diplomei unei universităţi sau a unui colegiu universitar. Deci aşa prevede legea.
Aşa prevedea întotdeauna şi legea specială 178/1997, până să fie modificată prin Legea nr. 110/2005, care permite autorizarea în baza diplomei de bac, deci contrat prevederilor Legii 200/2004, care e anterioară Legii nr. 110/2005 şi contrar prevederilor OUG nr. 109/2007 aprobată prin Lega nr. 117/2008, care e clar că sunt mai noi decât Legea nr. 110/2005.
Această modificare a Legii 178/1997 este nu numai abuzivă, ci şi păguboasă, deoarece nu aduce foloase nimănui. Hai să vedem de ce:
În primul rând justiţiei nu aduce foloase, fiindcă şi aşa în 2004, în expunerea de motive la Legea nr. 281 /2004 pentru modificarea Legii nr. 178/1997 se vorbea despre slaba calitate a traducerilor şi interpretariatului; păi dacă sunt traducători şi interpreţi autorizaţi care sunt cu facultate şi sunt slab pregătiţi, atunci cum pot fi mai buni unii cu liceul, având în vedere că la liceu nu se studiază nimic din materiile necesare pentru această profesie? Ce ştie un absolvent de liceu de 18 ani? Nu are nici cunoştinţe juridice suficiente, nici filologice nici nimic.
Apoi, lipsa studiilor superioare afectează retribuţia celor în cauză şi mai apoi a întregii profesii. Doar se ştie că întotdeauna o profesie fără studii superioare este mai prost plătită decât una cu studii superioare. Dacă se tot înmulţesc cei fără studii superioare în cadrul profesiei noastre, o să ajungem şi noi, cei cu licenţă şi master să fim plătiţi ca unul care are doar liceul, doar fiindcă şi acela pretinde că este traducător / interpret autorizat.
Apoi, lipsa studiilor superioare aduce atingere imaginii profesiei, prestigiului şi prestanţei acesteia. Toate profesiile reglementate pun studiile superioare de specialitate ca o condiţie obligatorie de admitere în profesie, pe lângă examen şi multe altele: nu poţi fi notar public, avocat, executor judecătoresc, consilier în proprietate industrială etc. fără să fii licenţiat în drept; nu poţi fi expert contabil, contabil autorizat, auditor financiar fără să fii licenţiat în ştiinţe economice, nu poţi fi medic fără să fii licenţiat în medicină etc. Deci noi am fi inferiori altor profesii, ceea ce nu este cazul.
Mai mult decât atât: că firul tot era despre U.P.L.R.: îmi cer scuze că am omis să precizez o importantă luare de cuvânt la Conferinţa de pe 5 noiembrie 2008: doamna Marina Cucu, din partea Ordinului Asistenţilor Medicali şi Moaşelor din România - O.A.M.R. în luarea sa de cuvânt, a vorbit, printre altele, despre educaţia medicală continuă a asistenţilor medicali şi a moaşelor şi despre obligativitatea în viitor a studiilor universitare de nursing pentru practicarea acestei profesii. Deci iată o profesie care a pornit de jos, pentru care înainte se cerea doar liceu sanitar şi basta, dar care nu a rămas la ce a fost, ci a evoluat spre o profesie cu studii postliceale de 3 ani şi cu studii superioare de scurtă sau lungă durată. Aşa zice şi Legea nr. 307/2004, care prevede de asemenea că asistenţii medicali şi moaşele care au studii superioare de lungă durată şi diplomă de licenţă, pot face mai departe şi master.
Şi atunci, domnule BigBen, credeţi că noi, traducătorii şi interpreţii autorizaţi, ar trebui oare să procedăm invers, adică să regresăm de la profesie cu licenţă la una doar cu liceul? Numai cine are concepţii foarte retrograde şi / sau cui nu prea i-a plăcut cartea poate susţine una ca asta. Acum se pune atâta accent pe standardul de calitate SR EN:15038, care prevede că traducătorul trebuie să aibă o grămadă de cunoştinţe teoretice şi practice, capacităţi şi deprinderi pe care nu are cum să le dobândească la liceu; asta trebuie să admită oricine a citit acel standard european. Pretutindeni în Europa traducătorii au studii superioare, în unele ţări există chiar facultăţi separate care îi pregătesc etc. Acum pretutindeni, pe bună dreptate, se insistă pe calificare cât mai bună, pe perfecţionare, pe educaţie profesională continuă etc.
Problemă: într-adevăr există traducători şi interpreţi autorizaţi care sunt victime ale aberaţiei legislative din 2005 şi au obţinut autorizaţia de la Ministerul Justiţiei fără să aibă studii superioare. DAR: Întrebare de baraj: ce îi împiedică pe acei traducători şi interpreţi autorizaţi să îşi continue studiile? Facultăţi sunt în toate municipiile mari, reşedinţele de judeţ. Iar de când cu Bologna, diploma de licenţă se obţine după frecventarea cursurilor facultăţilor cu durată de 3 ani, nu mai e 4, nu mai e 5 etc. Şi nu te obligă nimeni să mergi la cursuri de zi; dacă vrei şi trebuie să munceşti ca să te întreţii, acuma există IDD, FR etc. Deci dacă vrei cu adevărat să faci o facultate, poţi.
Şi nu numai atât: U.N.T.A.R., de îndată ce va deveni uniune profesională, doreşte şi înfiinţarea prin aceeaşi lege care va prevedea înfiinţarea UNTAR ca uniune profesională, a unui institut naţional pentru traducători şi interpreţi autorizaţi, care să asigure pregătirea profesională continuă prin cursuri periodice, ţinute de cadre universitare prestigioase şi competente, atât filologi cât şi jurişti, de la universităţile cu renume din ţara noastră şi chiar şi de peste hotare. Cursurile vor fi obligatorii pentru toţi membrii profesiei, taxele vor fi decente, astfel încât lumea să şi le permită etc. Există deja la alte profesii modele de instituţii similare: Institutul Notarial Român şi mai ales Centrul Naţional de pregătire şi perfecţionare a Executorilor Judecătoreşti. Acesta din urmă este cel mai bun exemplu pentru noi ca organizare şi funcţionare, este înfiinţat prin art. 41.1 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti , e obligatoriu de frecventat pentru toţi membrii profesiei cel puţin o dată la 3 ani etc. Exact cum are U.N.E.J. centrul acesta, vom avea şi noi, U.N.T.A.R., ceva similar, având în vedere că nu există nimic de acest gen în România, iar acel "Centru de Pregătire Profesională în Cultură" care organizează examenele pentru obţinerea certificatelor de la MCC de fapt nu face nicio pregătire, de aia l-am şi scris acuma între ghilimele. Dar noi încet - încet vom încerca să rezolvăm această problemă.
Deci noi, traducătorii şi interpreţii autorizaţi, nicidecum nu vom rămâne cum suntem, ci întreaga profesie va evolua, va fi obligată să se perfecţioneze, să înveţe continuu lucruri noi, deci să progreseze şi nicidecum să regreseze.
[Bearbeitet am 2008-11-12 01:26] ▲ Collapse
| | | | Big Ben
Local time: 12:58
Romanian to English
Ovidiu...
Mie mi se pare cel putin aberant ca o asociatie care se lauda ca apara interesele unei bresle, sa solicite ca prima masura sa se anuleze autorizatiile unor membri ai breslei respective pe nu stiu ce motiv subiectiv. E o idee "stralucita"!
In plus, daca tu crezi ca o diploma de studii superioare te face sa fii un bun traducator/vorbitor al unei limbi, atunci nu are rost sa continuam discutia. Incearca tu sa compari limba vorbita de un absolvent de studi... See more Ovidiu...
Mie mi se pare cel putin aberant ca o asociatie care se lauda ca apara interesele unei bresle, sa solicite ca prima masura sa se anuleze autorizatiile unor membri ai breslei respective pe nu stiu ce motiv subiectiv. E o idee "stralucita"!
In plus, daca tu crezi ca o diploma de studii superioare te face sa fii un bun traducator/vorbitor al unei limbi, atunci nu are rost sa continuam discutia. Incearca tu sa compari limba vorbita de un absolvent de studii superioare, chiar filo, cu limba vorbita de un reprezentant al unei minoritati (maghiara, germana, turca, ucraineana, etc) fara studii superioare, dar care a vorbit in familie limba respectiva, de mic copil, care a studiat in limba respectiva la scoala, la liceu, care a avut mult mai multe contacte cu vorbitori nativi decit tu in toti anii tai de facultate... Scuza-ma ca te intreb, crezi ca germana vorbita de tine e mai buna decit a lor doar pentru ca tu ai o diploma pe care scrie licentiat in nu stiu ce?! Ma faci sa zimbesc!
Oricum, pentru tine nu conteaza ce diploma de studi superioare au respectivii, domeniul nu are importanta. Sa fie de studii superioare si atunci garantat devin niste excelenti traducatori. Si te-am rugat sa nu uiti ceva cind postezi.. aici e un forum de specialitate..! Iar ne povestesti de cunostintele tale juridice dobindite in facultate.. dar concret, ce cursuri specializate pe juridic ai facut tu in facultate? Te-am mai intrebat si n-am primit raspunsul.. Hai uimeste-ma!:-P
In plus respectivii, chiar daca nu au diploma de studii superiaore, au sustinut un examen la MCC prin care si-au demonstrat nivelul de cunostinte. Nu au devenit traducatori autorizati MJ peste noapte. Iar tu vii acum si le anulezi acel drept cistigat in mod legal??! In cel mai bun caz poti solicita introducerea acestei conditii pe viitor, dar nu retroactiv. Ca veni vorba de MCC... imi amintesc de perioada cind s-a reintrodus examenul la MCC pentru toata lumea si vedeai traducatori autorizati MJ cu studii superioare care nu reuseau sa treaca examenul de la MCC.
Eu unul marturisesc ca nu inteleg o chestiune. De ce, daca tu ii vezi pe cei fara studii superioare asa slab pregatiti, necalificati, ei reprezinta o concurenta pentru tine si trebuie sa-i elimini de pe piata intr-un mod abuziv.
PS: nu ma incadrez in categoria "fara studii superioare" dar simt nevoia sa intervin, mai ales in contextul economic actual, impotriva unor masuri abuzive, anti-concurentiale. Cred ca ar trebui inainte de a lansa asemenea aiureli, sa se ia in calcul si impactul social al unor asemenea decizii. O asociatie serioasa nu-si va incepe activitatea anulind autorizatiile celor pe care trebuie sa-i apere. Acum fie vrb intre noi, nu stiu cine recunoaste aceasta asociatie, pentru mine exista doat ATR (nu sint membru dar recunosc ca apreciez efortul celor din ATR) iar in rest, multe alte grupuri si grupulete care vor sa reinventeze roata dupa bunul lor plac si interes.
[Edited at 2008-11-12 08:09] ▲ Collapse
| | |
|
|
|
| Diplomă de bac fără certificat de la MCC | Nov 28, 2008 |
Big Ben wrote:
Ovidiu...
Mie mi se pare cel putin aberant ca o asociatie care se lauda ca apara interesele unei bresle, sa solicite ca prima masura sa se anuleze autorizatiile unor membri ai breslei respective pe nu stiu ce motiv subiectiv. E o idee "stralucita"!
Motivul nu este unul subiectiv, ci unul cât se poate de obiectiv: încălcarea prevederilor legale, mai precis ale Legii nr. 200/2004 cu modificările şi completările ulterioare.
In plus, daca tu crezi ca o diploma de studii superioare te face sa fii un bun traducator/vorbitor al unei limbi, atunci nu are rost sa continuam discutia. Incearca tu sa compari limba vorbita de un absolvent de studii superioare, chiar filo, cu limba vorbita de un reprezentant al unei minoritati (maghiara, germana, turca, ucraineana, etc) fara studii superioare, dar care a vorbit in familie limba respectiva, de mic copil, care a studiat in limba respectiva la scoala, la liceu, care a avut mult mai multe contacte cu vorbitori nativi decit tu in toti anii tai de facultate... Scuza-ma ca te intreb, crezi ca germana vorbita de tine e mai buna decit a lor doar pentru ca tu ai o diploma pe care scrie licentiat in nu stiu ce?! Ma faci sa zimbesc!
A fi vorbitor al unei limbi, fie şi nativ, este una, iar a fi traducător din şi în limba respectivă este cu totul altceva. Orice traducător este şi trebuie să fie un bun vorbitor al limbilor din şi în care traduce, dar reciproca nu este întotdeauna valabilă: nu orice vorbitor, fie el şi nativ, este automat şi traducător. Asta fiindcă profesia de traducător presupune mai mult decât cunoaşterea limbii, presupune teoria şi practica traducerii, terminologie şi cercetare terminologică, un background cultural serios şi cunoştinţe de specialitate cel puţin satisfăcătoare în domeniul în care faci traduceri. Având în vedere aceste lucruri, pot să spun că da, indiscutabil germana vorbită de mine este mai bună decât a multor nativi din ăştia. Asta nu se datorează anilor de şcoală cu predare în limba germană pe care am apucat să îi fac în Arad, oraşul în care m-am născut şi am copilărit; nu, asta se datorează în primul rând studiilor universitare pe care le-am făcut în Bucureşti, Heidelberg şi Frankfurt am Main.
Cum ziceam, faptul că eşti nativ nu te face automat şi bun traducător. Nici faptul că ai făcut o şcoală şi / sau un liceu cu limba de predare străină. Exemplu: când am depus dosare pentru burse în Germania, mi-au trebuit traduceri autorizate legalizate după actele de studii, pe care le-am dat în lucru la o traducătoare autorizată care a făcut şcoală germană şi liceu german într-un oraş din Ardeal, iar mai apoi studii superioare, dar nefilologice, fiindcă înainte de decembrie 89 cu filologia cam ajungeai la ţară, iar ea a preferat să ajungă la oraş şi să i se zică "doamna inginer". În fine, mi-a tradus actele, dar cu tot felul de bălării prin ele; am şi acuma un rând din acele traduceri, i le pot arăta oricui doreşte, iar pentru confruntare, pentru cine tot nu crede, un exemplar din ele se află la arhiva notarului public Mariana Mihăescu din Constanţa, Bd. Ferdinand nr. 26, unde au fost legalizate.
Despre ce este vorba: păi iată câteva chestii din foaia matricolă: mi-a tradus Universitatea din Bucureşti prin Die Universität aus Bukarest, Profilul: Filologie prin Gebiet Philologie, Limba germană contemporană prin Das zeitgenössische Deutsch, la fel şi Limba engleză contemporană prin Das zeitgenössische Englisch, apoi Limba veche de profil (germană) cu Alte Profilsprache (Deutsch), Limbă şi civilizaţie germană prin Deutsch, Sprache und Zivilisation, apoi Promovat cu media..., prin Versetzt mit der Durchschnittsnote... Apoi: Durata studiilor la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, profilul Filologie, specializarea Limba şi Literatura Germană - Limba şi Literatura Engleză este de 4 (patru) ani. - Die Dauer der Studien bei der Fakultät für fremde Sprachen und Literaturen, Gebiet Philologie, Spezialisierung Deutsche Sprache und Literatur - Englische Sprache und Literatur ist von 4 Jahren. Apoi : Notele se acordă de la 10 la 1, nota sau media minimă de promovare a disciplinei de învăţământ fiind 5,00 (cinci). Pentru promovare examenului de licenţă media minimă este 6,00 (şase). - Die Noten sind von 10 bis 1, die kleinste Versetzungsnote ist 5,00 (fünf). Für die Lizenzprüfung ist die kleinste Note 6,00 (sechs).
Şi un pic din diploma de licenţă: Die Universität aus Bukarest, aufgrund der Lizenzprüfung in der Prüfungszeit ..., beim Vorschlag der Fakultät für Fremdsprachen und -literaturen, gewährt ..... den Titel Lizenziat in Philologie etc.
Cred că este suficient, oricine se pricepe la traduceri de germană îşi poate da seama că asta, chiar dacă o fi ea o traducere inteligibilă, e totuşi departe de a fi o traducere bună. Din fericire, DAADul a acceptat traducerile şi aşa. În fine, ulterior am ajuns şi eu traducător autorizat, dar niciodată, nici măcar la începutul carierei mele, nu am tradus în asemenea manieră diplome, foi matricole şi altele asemenea.
Oricum, pentru tine nu conteaza ce diploma de studi superioare au respectivii, domeniul nu are importanta. Sa fie de studii superioare si atunci garantat devin niste excelenti traducatori. Si te-am rugat sa nu uiti ceva cind postezi.. aici e un forum de specialitate..! Iar ne povestesti de cunostintele tale juridice dobindite in facultate.. dar concret, ce cursuri specializate pe juridic ai facut tu in facultate? Te-am mai intrebat si n-am primit raspunsul.. Hai uimeste-ma!:-P
Dar nimeni niciodată nu a pus problema că s-ar face sau că ar trebui să se facă într-o facultate de filologie cursuri specializate de ştiinţe juridice, fiindcă atunci aia nu ar mai fi facultate de filologie, ci facultate de drept. Facultatea de filologie asigură o foarte bună formare în ce priveşte teoria limbii la toate nivelurile acesteia (semantic, morfo-sintactic, fonetic-fonologic, pragmatic), care este necesară oricărui filolog, inclusiv traducătorului, după cum tot facultatea de filologie oferă cursuri practice (curs practic texte, curs practic traduceri, curs practic redactări, curs practic referate etc.) pentru exersarea şi îmbunătăţirea cunoştinţelor şi deprinderilor necesare oricărui filolog, inclusiv traducătorului.
S-a tot discutat despre procesul de traducere şi că el ar trebui să corespundă standardului european SR:EN 15038. Prea puţin s-a zis însă ce competenţe trebuie să aibă un traducător: în principiu tot cele din standardul SR EN:15038, de la 3.2.2.: Competenţa profesională a traducătorilor (Berufliche Kompetenz von Übersetzern). Acolo spune că traducătorul trebuie să aibă:
a) competenţă în traduceri (Übersetzerische Kompetenz), deci să poată să înţeleagă un text în limba sursă şi să fie în stare şi să redacteze cum trebuie, deci conform cerinţelor, un text în limba-ţintă care să îl redea cât mai exact pe cel din limba-sursă;
b) competenţă lingvistică şi textuală în limba-sursă şi ţintă (Sprachliche und textliche Kompetenz in der Ausgangs- und Zielsprache); competenţa lingvistică presupune să înţeleagă limba-sursă şi să stăpânească limba-ţintă, iar competenţa textuală presupune să ştie convenţiile ce stau la baza diferitelor tipuri de texte pentru o gamă cât mai largă de texte generale şi de specialitate şi să ştie să aplice această teorie a textului şi tipurilor de text atunci când redactează textul-ţintă.
c) competenţă de cercetare, de obţinere şi prelucrare a informaţiilor (Recherchierkompetenz, Informationsgewinnung und -verarbeitung), adică să fie în stare să dobândească informaţii suplimentare de natură lingvistică şi de specialitate necesare înţelegerii textului-sursă şi producerii textului-ţintă, deci să ştie cum şi de unde să obţină asemenea informaţii, să ştie să folosească eficient sursele de informare.
d) competenţă culturală (Kulturelle Kompetenz), deci să cunoască elemente de cultură locală, atât cultura-sursă cât şi cultura-ţintă, modele comportamentale şi sisteme de valori caracteristice acestor culturi etc., şi să ştie să le folosească eficient în procesul de traducere.
e) competenţă de specialitate (Fachliche Kompetenz), adică să aibă abilităţile şi deprinderile necesare pregătirii şi elaborării traducerilor; aici intră şi folosirea resurselor tehnice cf. punctului 3.3. din standard - adică să aibă dotare corespunzătoare, baza tehnico-materială necesară, hard- şi software şi să ştie să le mânuiască, acces la informaţii, spaţiu şi medii corespunzătoare de stocare, salvare, arhivare informaţii, dosare, fişiere etc.
Să zicem că unele din aceste competenţe se pot dobândi şi în liceu, mai ales cele de la punctele d) şi e); de pildă, toată lumea învaţă acum în liceu şi chiar în şcoala generală să umble cu un calculator, să umble cu fişiere, să scrie un text în Word şi să-l corecteze, să îl aşeze frumos în pagină, să îl scoată la imprimantă şi multe altele; sau în liceele cu predare în limbi străine sau de limbi străine intensiv se poate dobândi şi oarece competenţă culturală, adică învaţă cultură şi civilizaţie, istoria şi geografia ţării limbii de predare, de cele mai multe ori există şi profesori străini care predau asemenea materii. Dar competenţele de la punctele a), b) şi c) nu prea se dobândesc în liceu. Mai ales competenţa lingvistică şi textuală sigur nu; pentru asta este necesară facultatea de filologie, fiindcă acolo şi numai numai acolo se predă - sau ar trebui să se predea - teoria limbii şi a textului, precum şi teoria şi practica traducerii, termiologie etc.; la alte facultăţi nu se face aşa ceva, nici la medicină, nici la matematică, nici la geografie sau mai ştiu eu la ce facultate, alta decât de filologie.
De altfel, tocmai de asta şi la noi în România, dar nu numai, centrele universitare care au secţii de traducători, interpreţi şi terminologi şi de limbi moderne aplicate au asemenea secţii numai şi numai în cadrul facultăţilor de filologie: în cadrul Universităţii Bucureşti există aşa ceva în Pitar Moş, la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj există aşa ceva pe Horea, la Facultatea de Filologie, la Universitatea Al. Ioan Cuza din Iaşi de asemenea există aşa ceva la Facultatea de Litere etc., deci la filologie, nu la facultatea de fizică, sau la cea biologie, sau la cea de educaţie fizică şi sport.
Cât despre străinătate, ştiu ceva doar de Germania şi Austria, de alte ţări nu ştiu cum e cu facultăţile pentru traducători. În Germania ştiu că există un institut independent pentru traducători la München, independent în sensul că nu e în cadrul unei facultăţi de filologie, de fapt nu e în cadrul niciunei facultăţi; la fel şi în Austria, ştiu că la Viena există Centrul pentru Traductologie (Das Zentrum für Translationswissenschaft ), care ţine direct de universitate, e de sine stătător ca o facultate.
Însă tot în Germania există studii superioare pentru traducători în cadrul facultăţilor de filologie. De pildă la Ruprecht-Karls-Universität Heidelberg: în cadrul facultăţii de filologie modernă (Neufilologische Fakultät) funcţionează Institutul de lingvistică generală şi aplicată şi studii culturale (Institut für Allgemeine und Angewandte Sprach- und Kulturwissenschaft (IASK), iar în cadrul acestuia există departament de traducere şi interpretare ( Seminar für Übersetzen und Dolmetschen ).
La Johannes-Gutenberg-Universität Mainz există Institutul de lingvistică aplicată şi studii culturale Germersheim (Institut für Allgemeine Sprach- und Kulturwissenschaft)
La Universität Leipzig există Institutul de Lingvistică Aplicată şi Traductologie (Institut für Angewandte Linguistik und Translatologie .
Deci iată că traductologia este strâns legată de filologie, de lingvistică şi în special de lingvistica aplicată. Iar la noi în România oricum nu există institute de sine stătătoare pentru traducători şi interpreţi, ci, exact ce ziceam mai devreme, doar secţii în cadrul facultăţilor de filologie. De altfel, până să existe studii superioare pentru traducători şi interpreţi, aceştia cam tot din rândul filologilor erau recrutaţi; şi la noi era aşa, ştiu de la traducători în vârstă, care au făcut facultatea de filologie din Bucureşti mai de mult, pe vremea când aceasta nu avea secţie de traducători, nici de LMA, iar studiile durau 5 ani şi se făceau şi materii legate de traductologie, şi studenţii intrau în cabinetele de traducere simultană şi lucrau acolo cu căştile pe urechi etc. Şi mai e o problemă: secţii din astea speciale, departamente, institute, speciale pt. traducători şi interpreţi, atât la noi cât şi în Germania, există de regulă numai pentru limbile de largă circulaţie; pentru limbile rare, rămân facultăţile de filologie, unde se face şi învăţarea limbii rare, şi materiile filologice care se fac la toate limbile. Că or exista traducători şi printre absolvenţii de alte facultăţi, da, iar unii sunt foarte buni chiar, ok, dar pentru ei nu asta este profesia de bază; adică în momentul în care dai admitere la facultate, ştii ce vrei să faci în viitor şi îţi alegi facultatea corespunzătoare; deci dacă ai dat la medicină şi ai studiat-o 6 ani de zile, a fost ca să te faci medic, nu traducător autorizat. Profesia ta de bază este cea de medic, fiindcă nu cred să existe cineva care să facă medicină, o facultate foarte grea, degeaba, adică să nu practice medicina după aia; poate doar cei care fac greşeli grave şi li se anulează dreptul de practică, dar astea sunt cazuri extrem de rare, mai ales la noi. Că traduci cărţi de specialitate în timpul liber, ok, dar în momentul în care ai în spital pacient care stă să moară, nu cred că îţi arde, ca medic, să te duci la judecătorie să faci interpretariat la procesul nu ştiu cui, chit că ai primit citaţie să te duci. Având în vedere toate acestea, asta, eu consider că normal este ca studiile superioare cerute pentru traducătorii şi interpreţii autorizaţi să fie de filologie, nu de altceva.
In plus respectivii, chiar daca nu au diploma de studii superiaore, au sustinut un examen la MCC prin care si-au demonstrat nivelul de cunostinte. Nu au devenit traducatori autorizati MJ peste noapte. Iar tu vii acum si le anulezi acel drept cistigat in mod legal??! In cel mai bun caz poti solicita introducerea acestei conditii pe viitor, dar nu retroactiv. Ca veni vorba de MCC... imi amintesc de perioada cind s-a reintrodus examenul la MCC pentru toata lumea si vedeai traducatori autorizati MJ cu studii superioare care nu reuseau sa treaca examenul de la MCC.
Art. I alin. 4 din Legea nr. 110/2005 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/2005
privind modificarea Legii nr.178/1997 are următorul cuprins:
4. La articolul I punctul 2, litera c) a articolului 3 va avea următorul cuprins:
„c) poseda o diploma de licenţă sau echivalenta din care rezulta specializarea în limba sau în limbile străine pentru care solicita autorizarea ori care atesta ca a absolvit un institut de învăţământ superior în limba străină pentru care solicita autorizarea sau poseda o diploma de bacalaureat ori echivalenta din care rezulta ca a absolvit un liceu cu predare în limba străină sau în limba minorităţilor naţionale pentru care solicita autorizarea sau este atestat de către Ministerul Culturii si Cultelor ca traducator pentru specialitatea ştiinţe juridice din limba româna în limba străină pentru care solicita autorizarea si din limba străină în limba româna.”
Deci iată care este problema: există absolvenţi de liceu care primesc autorizaţii de la Ministerul Justiţiei în baza diplomei de bac, deci ăştia nu au nici studii superioare, nici certificat de la MCC. Asta a adus nou legea nr. 110/2005, o modificare abuzivă a Legii 178/1997 şi care încalcă prevederile Legii nr. 200/2004 cu modificările şi completările ulterioare, care şi atunci şi acum prevede că pentru exercitarea profesiei reglementate de traducător/ interpret autorizat trebuie studii superioare de cel puţin 3 ani.
Cât despre cealaltă situaţie, adică traducători autorizaţi de M.J., care au studii superioare, dar care la reautorizare nu au reuşit să ia examenul de la MCC, aici vă dau întru totul dreptate, fiindcă aveţi: şi eu cunosc asemenea cazuri, care nu numai că au picat, dar au picat cu nişte note penibile; una e când ai ghinion, cine ştie ce se întâmplă şi iei 6,80 în loc de 7, dar cu totul alta e când iei 2 şi ceva, deci... După abrogarea acelei prevederi din Legea nr. 281/2004, aceştia lucrează în continuare, în baza autorizaţiei vechi. Din nou un lucru rău pe care l-a adus Legea nr. 110/2005. Aici există drept cauză altă problemă: cea a universităţilor care sunt universităţi doar cu numele, care de fapt sunt un fel de continuare a şcolii generale, adică au un nivel foarte scăzut, nu se fac materiile care ar trebui să se facă etc.; dar aceste universităţi le dau absolvenţilor lor diplome de licenţă care le dau aceleaşi drepturi ca şi diplomele absolvenţilor unor universităţi cu nume şi renume, unde într-adevăr se face carte; inclusiv dreptul de a primi autorizaţie de la M.J., conform prevederilor legale. De aceea legea trebuie schimbată, cum s-a încercat şi în 2004 prin Legea nr. 281/2004, dar mai bine decât atunci, adică prin introducerea examenului obligatoriu pt. toată lumea, dar un examen relevant şi bine organizat.
Eu unul marturisesc ca nu inteleg o chestiune. De ce, daca tu ii vezi pe cei fara studii superioare asa slab pregatiti, necalificati, ei reprezinta o concurenta pentru tine si trebuie sa-i elimini de pe piata intr-un mod abuziv.
PS: nu ma incadrez in categoria "fara studii superioare" dar simt nevoia sa intervin, mai ales in contextul economic actual, impotriva unor masuri abuzive, anti-concurentiale. Cred ca ar trebui inainte de a lansa asemenea aiureli, sa se ia in calcul si impactul social al unor asemenea decizii. O asociatie serioasa nu-si va incepe activitatea anulind autorizatiile celor pe care trebuie sa-i apere.
Nu este o măsură abuzivă să doreşti respectarea unei legi, în cazul acesta Legea nr. 200/2004 cu modificările şi completările ulterioare. De asemenea, nu e vorba de o practică anticoncurenţială, ci de asigurarea calităţii şi exactităţii unor acte care produc efecte juridice. Am tot zis de ce: traducerile autorizate nu sunt simple texte, la care să zici da, e excelentă traducerea, sau doar e bună, sau e mai puţin bună, mda, merge şi aşa etc. Nu, actul trebuie să fie exact, deci traducerea autorizată, ca act ce este ea însăşi, trebuie să fie exactă şi deci implicit bună, sau traducerea autorizată trebuie să fie bună şi implicit exactă; pentru aceasta, trebuie făcută numai de traducători autorizaţi cu adevărat competenţi; aici nu este locul pentru diletantism. Aşa cum pentru a deveni notar public, executor judecătoresc, avocat, judecător, grefier, se pun o serie de condiţii, de la studii de specialitate şi examen de admitere în profesie care să ateste nivelul de specializare (fiindcă poţi să ai nivel de specializare, diplomă de licenţă de profil etc., dar nivelul tău să fie foarte scăzut), stăpânirea la perfecţie a limbii române etc. sunt condiţii obligatorii, pentru ca actele să fie corect întocmite, să nu contravină legii sau bunelor moravuri, să fie redactate corect atât gramatical, cât şi lexical, stilistic etc., la fel şi traducătorul autorizat trebuie să fie competent, să aibă calificarea necesară şi nivelul de calificare necesar, să fie foarte bine pregătit şi să aibă abilităţile şi deprinderile necesare să facă o traducere autorizată corectă, bună, exactă, fiindcă traducerea autorizată este ea însăşi act oficial, act de autoritate publică, act care produce efecte juridice.
Acum fie vrb intre noi, nu stiu cine recunoaste aceasta asociatie, pentru mine exista doat ATR (nu sint membru dar recunosc ca apreciez efortul celor din ATR) iar in rest, multe alte grupuri si grupulete care vor sa reinventeze roata dupa bunul lor plac si interes.
[Edited at 2008-11-12 08:09]
Păi atâta timp cât Constituţia României garantează libertatea de asociere şi cât asociaţia este legal constituită,. în baza Legii nr. 26/1990, nu văd care este problema cu înfiinţarea U.N.T.A.R. sau a oricărei alte organizaţii.
Cât despre ATR, da, a făcut şi face multe lucruri lăudabile, pe care şi noi, U.N.T.A.R. le apreciem, avem toată stima pentru ea, nu avem absolut nimic împotriva ei, de altfel nici nu ne-am înfiinţat ca să fim împotriva ATR sau a oricărei alte organizaţii; dacă există alte păreri ale vreunor membri U.N.T.A.R., acelea sunt strict personale, reprezintă punctul de vedere al autorilor, nicidecum punctul de vedere al U.N.T.A.R. Dar: ATR are diverse categorii de membrii, nu numai traducători autorizaţi, ci şi traducători specializaţi pe diverse domenii, care nu au şi nu necesită autorizaţie de la M.J. pentru traducerile lor; prin urmare, nu a dorit şi nici nu are cum să se transforme în uniune profesională a traducătorilor şi interpreţilor autorizaţi, cum ne-am propus noi să facem, prin urmare, ca ONG, nu are cum să impună, şi de asemenea a declarat că nici nu doreşte, introducerea de onorarii minime obligatorii pentru traducătorii autorizaţi etc. Şi e clar şi de ce: spre deosebire de noi, ATR are nu numai membri persoane fizice, am înţeles că are şi persoane juridice, deci societăţi comerciale care au ca obiect de activitate traducerile; noi, U.N.T.A.R., nu primim şi birouri de traduceri, fiindcă autorizaţia de la M.J. este condiţie obligatorie pentru a deveni membru U.N.T.A.R., iar birourile de traduceri nu au asemenea autorizaţie. Deci asta e, ATR are obiectivele ei, îşi vede de ele, noi, U.N.T.A.R., avem obiectivele noastre şi încet-încet sperăm să aducem mai binele şi din ce în ce mai binele în profesia noastră prin organizarea profesiei ca profesie liberală şi implicit separarea clară şi explicită a profesiei noastre de comercianţi şi a activităţii noastre de actele şi faptele de comerţ, precum şi stabilirea de onorarii minimale obligatorii pentru toţi membrii profesiei, aceleaşi pe care le au şi notarii publici care fac ei înşişi traduceri autorizate, fără discriminare: deci cele din Anexa 4. Deci noi, U.N.T.A.R., nu existăm ca să ne războim cu ATR sau cu alte organizaţii, ci să încercăm să rezolvăm nişte probleme care sunt strict ale traducătorilor şi interpreţilor autorizaţi şi care nu îi afectează nicicum pe restul traducătorilor. Sau cel mult îi afectează pozitiv, fiindcă dacă noi, odată ce devenim uniune profesională, impunem şi noi onorarii minimale, astea pot avea un impact pozitiv, adică pot contribui la creşterea preţurilor şi la restul traducerilor.
Cât despre reinventarea roţii, nici vorbă de aşa ceva: roata au inventat-o alţii înaintea noastră, exact ce ziceam şi cu altă ocazie: celelalte profesii liberale şi, dintre acestea, în primul rând celelalte profesii juridice care ţin de M.J., de aceeaşi Direcţie pentru Servicii Juridice Conexe ca şi noi, traducătorii autorizaţi: notarii publici şi executorii judecătoreşti, care au uniuni profesionale, deci corpuri profesionale, U.N.N.P.R. şi U.N.E.J., care apără drepturile şi interesele întregii profesii, stabilesc standardele de exercitare a profesiei în mod unitar, elaborează codurile de conduită şi etică profesională, stabilesc onorariile minimale obligatorii pentru toţi membrii profesiei, organizează examenul de admitere în profesie, asigură educaţia profesională continuă etc. Şi nu numai aceste profesii juridice au asemenea uniuni profesionale, U.N.N.P.R. şi U.N.E.J., ci toate celelalte profesii liberale: avocaţii, medicii, medicii veterinari, arhitecţii, contabilii autorizaţi şi experţii contabili, practicienii în insolvenţă, asistenţii medicali şi moaşele, psihologii etc. Practic, noi, traducătorii şi interpreţii autorizaţi, suntem singura profesie reglementată care nu are o uniune tip corp profesional cum au toate celelalte . Acesta este obiectivul principal al U.N.T.A.R., stabilit încă de la înfiinţarea ei: să devină prin lege specială de organizare şi reglementare a profesiei, o astfel de uniune tip corp profesional, pentru a putea face totul pentru apărarea drepturilor şi intereselor tuturor membrilor ei, adică a tuturor membrilor profesiei.
Deci legat de ATR, chiar dacă noi, U.N.T.A.R., nu suntem prin nimic împotriva ei, chiar dacă ne exprimăm aprecierea pentru activitatea ei - mai puţin pentru demersurile ATR pentru desfiinţarea reautorizării traducătorilor şi interpreţilor autorizaţi -, chiar dacă suntem de acord cu multe dintre punctele ei de vedere, totuşi noi, U.N.T.A.R., nu dorim nici să imităm ATR, nici să facem musai ca ea, nici nu o considerăm modelul nostru etc. De ce? Fiindcă modelul nostru, al viitoarei uniuni profesionale U.N.T.A.R., au fost, sunt şi vor fi uniunile profesionale tip U.N.N.P.R. şi U.N.E.J. Aşa vrem să devenim şi noi, uniune tip corp profesional ca U.N.N.P.R. şi U.N.E.J. şi altele asemenea, deci nu să rămânem ONG ca ATR.
| | | | | OUG nr. 159/2008 | Dec 8, 2008 |
De curând a intrat în vigoare Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 159/2008 privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 792, din 26.11.2008.
Noua ordonanţă de... See more De curând a intrat în vigoare Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 159/2008 privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 792, din 26.11.2008.
Noua ordonanţă de urgenţă conţine prevederi foarte interesante şi utile atât pentru membrii profesiei liberale reglementate de avocat, cât şi pentru noi, traducătorii şi interpreţii autorizaţi, care ne dorim organizarea şi reglementarea profesiei noastre ca profesie liberală şi implicit înfiinţarea uniunii noastre profesionale.
Art. I alin 2 conţine prevederi legate de modificarea art. 5.1. din Legea nr. 51/1995, la care alin. 7 aduce la lumină o problemă foarte interesantă şi prea puţin discutată:
(7) In cazul prestaţiilor profesionale constând in asistenta si reprezentare juridica la instanţe, parchete, organe de cercetare penala sau alte autorităţi, societatea profesionala cu răspundere limitata are obligaţia de a menţiona in contractul încheiat cu clientul numele avocatului ales sau acceptat de client sa asigure serviciul profesional, precum si acordarea sau, după caz, neacordarea dreptului de substituire.
(8) Societatea profesionala cu răspundere limitata conduce contabilitatea in partida simpla si este supusa regimului transparentei fiscale. Plata impozitului pe venit se face de către fiecare asociat, pentru venitul sau propriu.
Deci avocatul trebuie să fie ales sau acceptat de client, iar numele avocatului trebuie să apară în contractul încheiat între client şi societatea civilă cu răspundere limitată. Se ştie că acel contract nu este unul comercial, ci contract de asistenţă juridică, iar societatea profesională cu răspundere limitată nu este o societate comercială constituită după Legea nr. 31/1990, ci o formă asociativă de exercitare a profesiei de avocat, o societate civilă profesională noncomercială, care este constituită exclusiv conform legii speciale care reglementează profesia de avocat: Legea nr. 51 cu modificările şi completările ulterioare. Contabilitatea este în partidă simplă şi fiecare asociat îşi plăteşte impozitul pe venitul propriu.
Gândindu-ne la SRLurile neautorizate de traduceri autorizate, ne dăm seama cât de nedemocratice sunt ele atât cu traducătorul autorizat, cât şi cu clientul: care societate comercială care are ca obiect de activitate traducerile şi care este neautorizată să facă şi traduceri autorizate, dar le face totuşi, încălcând legea şi bunul simţ, îi spune clientului final cine este traducătorul autorizat care va efectua traducerea autorizată a înscrisurilor clientului? Oare nu are dreptul clientul să ştie acest lucru, aşa cum ştie şi cine este avocatul, pe care are dreptul să şi-l aleagă singur, aşa cum şi dacă merge la o clinică, fie ea şi particulară, ştie cine este medicul la care se duce şi de fapt pacientul are dreptul să îşi aleagă singur medicul la care vrea să se ducă, în conformitate cu Carta Europeană a Drepturilor Pacientului? De ce să nu aibă clientul dreptul să ştie dinainte ce traducător / interpret autorizat va efectua prestaţia? Din câte ştiu eu, niciun SRL de traduceri nici nu are afişate liste cu traducătorii / interpreţii autorizaţi cu care colaborează şi nici nu menţionează numele traducătorului / interpretului autorizat în contractul încheiat cu clientul final, deşi este singurul autorizat şi este cel care îndeplineşte prestaţia, serviciul juridic conex de interes public pentru care a fost învestit de stat prin autorizaţia de la Ministerul Justiţiei. De ce există secretomania asta la SRLuri? Nici măcar la fostele notariate de stat din perioada comunistă nu se întâmpla aşa ceva: notariatele de stat aveau lista afişată cu traducătorii şi interpreţii autorizaţi şi oricine îşi putea alege din listă traducătorul autorizat care să îi efectueze prestaţia. Da, dar SRLurile nu vor asta din mai multe motive: nu vor să ştie concurenţa cu cine lucrează ele, de parcă noi am fi sclavii lor, proprietatea lor, nu alta; nu vor să ştim noi între noi care pt. cine lucrează, ca să nu vorbim între noi legat de preţurile de mizerie pe care le dau pe pagină; dar cel mai important motiv este că vor să ne anonimizeze, să nu ne contacteze clienţii direct, cum se făcea pe vremea notariatelor de stat.
Ce mai aduce interesant şi util ordonanţa de urgenţă cea nouă?
3. La articolul 11 alineatul (1), literele a) si b) se modifica si vor avea următorul cuprins:
„a) are exerciţiul drepturilor civile si politice;
b) este licenţiat al unei facultăţi de drept cu durata stabilita de lege.”
Deci se menţine obligativitatea studiilor superioare de profil, ceea ce ar trebui să fie şi la noi; de asemenea, se îngrădeşte accesul în profesie a celor fără drepturi civile şi politice, ceea ce şi la noi, traducătorii şi interpreţii autorizaţi ar trebui să fie, astfel încât să nu mai îşi facă toţi penalii SRLuri de traduceri autorizate. Ştiaţi că există patroni de SRLuri care au cazier pentru diverse?
6. La articolul 16, alineatul (1) se modifica si va avea următorul cuprins:
„Art. 16. — (1) Primirea in profesie se obţine numai pe baza unui examen la nivel naţional organizat de U.N.B.R, potrivit prezentei legi si Statutului profesiei de avocat.”
Se menţine, deci, obligativitatea susţinerii cu succes a examenului de admitere în profesie, examen organizat de corpul profesional: UNBRul, conform legii speciale care reglementează profesia, Legea 51/1995, cu modificările şi completările ulterioare. Exact cum e şi la alte profesii liberale: notari publici, executori judecătoreşti, experţi contabili, contabili autorizaţi, psihologi etc. Deci iată că nu ar fi deloc anormal ca legea nouă a traducătorilor şi interpreţilor autorizaţi să conţină prevederi similare.
14. La articolul 23, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:
„(4) Înscrierea avocaţilor in tablou se face pe baza licenţei de exerciţiu al profesiei, confirmata din 3 in 3 ani pe baza dovezii frecventării formelor de pregătire profesionala continua organizate de barouri si U.N.B.R.”
Se observă condiţionarea reînnoirii licenţei din 3 în 3 ani şi condiţionarea practicării profesiei de frecventarea formelor de pregătire profesională continuă organizate nu la întâmplare, de te miri ce persoane sau instituţii, ci organizate tot de uniunea profesională, conform legii. Adică exact ca la alte profesii: notari publici, executori judecătoreşti, medici, asistenţi medicali şi moaşe etc., şi exact cum ar trebui să fie şi la noi, la traducătorii şi interpreţii autorizaţi.
27. La articolul 57, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:
„(6) Folosirea fără drept a denumirilor «Barou», «Uniunea Naţionala a Barourilor din România», «U.N.B.R» ori «Uniunea Avocaţilor din România» sau a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat de către orice persoana fizica sau persoana juridica, indiferent de obiectul activităţii desfăşurate de aceasta, precum si folosirea însemnelor specifice profesie ori purtarea robei de avocat in alte condiţii decât cele prevăzute de prezenta lege constituie infracţiuni si se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.”
Acest articol trebuie corelat şi cu art. 1 alin. 2 din Legea nr. 51/1995, care are următorul cuprins:
(2) Profesia de avocat se exercita numai de membrii barourilor.
Deci exercitarea profesiei de avocat este condiţionată de calitatea de membru al uniunii profesionale: musai să fii membru al baroului ca să poţi profesa ca avocat, iar barouri sunt numai cele care fac parte din UNBR, orice alta organizaţie paralelă fiind ilegală, iar folosirea denumirii uniunii profesionale, a termenului "barou" şi a denumirilor de exercitare a profesiei de avocat sunt infracţiuni ce se pedepsesc cu puşcăria, pe bună dreptate. Şi la noi la traducătorii şi interpreţii autorizaţi ar trebui să fie la fel, în sensul că legea nouă a traducătorilor şi interpreţilor autorizaţi ar trebui să conţină prevederi similare care să împiedice exercitarea profesiei de către persoane fizice şi / sau juridice care nu sunt membrii ai uniunii profesionale şi de asemenea să împiedice şi să sancţioneze cu amenzi mari şi chiar cu închisoare orice folosire abuzivă a denumirii profesiei de traducător şi interpret autorizat, de către persoane fizice şi / sau juridice care nu au această calitate.
Art. 68.2. — (1) Avocatul desemnat potrivit art. 681 alin. (2) să acorde ajutorul public judiciar nu poate refuza această sarcină profesională decât în caz de conflict de interese sau pentru alte motive justificate.
(2) Refuzul nejustificat de a prelua cazul sau de a continua executarea constituie abatere disciplinară, in condiţiile legii.
Prin urmare, şi la avocaţi refuzul nejustificat de a acorda ajutorul public judiciar este o sarcină profesională a cărei îndeplinire este obligatorie, iar refuzul nejustificat constituie abatere disciplinară. Şi la traducătorii şi interpreţii autorizaţi refuzul nejustificat de a presta în folosul autorităţilor şi / sau al părţii (clientului final) trebuie să fie considerat abatere disciplinară care pune în pericol bunul mers al justiţiei şi buna funcţionare a autorităţilor statului şi este normal să fie sancţionat drastic, mergându-se până la anularea autorizaţiei, cum de altfel prevede şi Legea nr. 178/1997 cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 68.11. — (1) Pentru asistenta judiciară acordată, avocatul desemnat are dreptul la un onorariu stabilit de organul judiciar, potrivit naturii şi volumului activităţii desfăşurate, în limitele sumelor stabilite prin protocolul încheiat între U.N.B.R. şi Ministerul Justiţiei.
(2) Prin actul de încuviinţare a asistentei judiciare, organul judiciar stabileşte si valoarea provizorie a onorariului avocatului.
(3) După acordarea asistentei judiciare, avocatul întocmeşte un referat scris cu privire la prestaţia avocaţiala efectiva, conform formularului aprobat de Departamentul de coordonare a asistentei judiciare din cadrul U.N.B.R. Referatul este supus confirmării organului judiciar, care, in funcţie de volumul si complexitatea activităţii desfăşurate de avocat, precum si in raport cu durata, tipul si particularităţile cauzei, poate dispune menţinerea sau majorarea onorariului stabilit iniţial.
(4) Referatul confirmat potrivit alin.(3) se înaintează baroului, in vederea efectuării formalităţilor prevăzute de lege pentru plata onorariilor.
(5) In cazul in care avocatul este sancţionat disciplinar, potrivit art. 70 alin.(1), avocatul nu va primi onorariul pentru cazul concret ori pentru activitatea desfăşurata.
Art. 68.12. — (1) Plata onorariului pentru asistenta judiciara acordata se face lunar prin virament bancar, pe baza documentelor pentru decontare prevăzute la art. 6811 alin.(2), avizate de consiliul baroului.
(2) Sumele necesare pentru plata onorariilor sau, după caz, a remuneraţiilor pentru asistenta judiciara se virează, in condiţiile legii, intr-un cont distinct, deschis de fiecare barou. Evidenta si controlul utilizării, in scopurile prevăzute de prezenta lege, a sumelor virate se realizează potrivit reglementarilor in materia gestiunii fondurilor provenind de la bugetul de stat. Respectarea de către barouri a destinaţiei fondurilor astfel virate poate face si obiect al controlului U.N.B.R., in condiţiile stabilite de Statutul profesiei de avocat.
Deci tot uniunea profesională este cea care stabileşte onorariile astea, prin protocol încheiat cu Ministerul Justiţiei, iar plata se face într-un cont deschis tot de uniunea profesională, sau de filiala acesteia, , în cazul UNBR baroul, într-un termen stabilit prin lege, în cazul acesta lunar. Cu traducătorii şi interpreţii autorizaţi, se ştie că Ministerul Justiţiei nu are niciun protocol, tocmai fiindcă, în mod regretabil şi dureros, traducătorii şi interpreţii autorizaţi încă nu au uniune profesională. Dacă ar avea, nu ar mai exista plângeri din partea unor colegi traducători şi interpreţi autorizaţi că au prestat pentru instanţe şi că nu au fost plătiţi; uniunea profesională ar avea grijă ca acest lucru să nu se întâmple şi ar face totul ca membrii ei să îşi primească onorariile pentru munca depusă. Deci iată care este rostul uniunii profesionale, sau unul dintre cele mai importante roluri ale uniunii profesionale: să reprezinte întreaga profesie şi să negocieze diverse lucruri – inclusiv onorarii şi termenul de plată a acestora - în numele ei cu statul, pentru că statul nu se apucă să negocieze ceva cu fiecare traducător şi interpret autorizat în parte, nici cu un ONG sau altă structură care nu reprezintă şi nu are cum să reprezinte întreaga profesie; de aici necesitatea înfiinţării unei uniuni profesionale a traducătorilor şi interpreţilor autorizaţi. ▲ Collapse
| | | | There is no moderator assigned specifically to this forum. To report site rules violations or get help, please contact site staff » Uniunea Profesiilor Liberale din Romania | TM-Town | Manage your TMs and Terms ... and boost your translation business
Are you ready for something fresh in the industry? TM-Town is a unique new site for you -- the freelance translator -- to store, manage and share translation memories (TMs) and glossaries...and potentially meet new clients on the basis of your prior work.
More info » |
| | Pastey | Your smart companion app
Pastey is an innovative desktop application that bridges the gap between human expertise and artificial intelligence. With intuitive keyboard shortcuts, Pastey transforms your source text into AI-powered draft translations.
Find out more » |
|
| | | | X Sign in to your ProZ.com account... | | | | | |
Login to reply/comment 
