Şi cu privire la imprudenţă legea penală prevede două forme: sineîncrederea exagerată (penală) şi neglijenţa criminală. Vorbim de sineîncredere exagerată atunci cînd persoana prevede şi conştientizează posibilitatea survenirii consecinţelor socialmente periculoase ale faptei sale, însă consideră în mod nechibzuit că ele vor putea fi evitate. Neglijenţa criminală este acea formă de imprudenţă în care persoana nu a prevăzut posibilitatea survenirii consecinţelor socialmente periculoase ale acţiunii sau inacţiunii sale, deşi putea şi trebuia să le prevadă.

--------------------------------------------------
Note added at 1 hr (2008-03-13 13:04:19 GMT)
--------------------------------------------------

Imprudenţa şi modalităţile sale. Imprudenţa şi progresul tehnico-ştiinţific. Sineîncrederea exagerată criminală (uşurinţa penală). Momentele intelectual şi voletiv ale sineîncrederii exagerate. Criteriile obiectiv şi subiectiv de apreciere şi incriminare a sineîncrederii exagerate. Deosebirea sineîncrederii criminale de intenţia indirectă.

Neglijenţa criminală. Noţiunea şi componentele ei intelective şi voletive. Posibilitatea preveziunii consecinţelor şi obligativitatea preveziunii acestora. Criteriul obiectiv şi cel subiectiv al neglijenţei criminale. Deosebirea neglijenţei de sineîncredere criminală.

Fapta săvârşită fără vinovăţie (cazul fortuit) sau întâmplarea şi deosebirea acesteia de neglijenţă.

http://www.cnaa.acad.md/nomenclature/law/120008/i/

--------------------------------------------------
Note added at 3 hrs (2008-03-13 14:38:45 GMT)
--------------------------------------------------

sau o altă variantă:

neglijenţă culpabilă

Argumentul invocat de autorul exceptiei, in sensul ca aceasta dispozitie ar fi in contradictie cu prevederile art. 49 din Constitutie, nu poate fi retinut. Dimpotriva, textul constitutional ar putea fi invocat pentru dovedirea caracterului constitutional al normei penale in discutie, fiindca restrangerea drepturilor si libertatilor pe care aceasta incriminare si aceasta sanctionare le presupun se intemeiaza pe interesul major al apararii bunurilor altuia, a vietii si integritatii corporale a persoanelor, al asigurarii conditiilor garantarii securitatii sociale. Asa cum se arata in opinia instantei de judecata si in punctul de vedere al Guvernului, nu pot fi considerate neconstitutionale dispozitiile legale a caror ratiune este apararea unor valori sociale impotriva unor fapte, daca nu intentionate, in orice caz, de neglijenta culpabila.

http://spete.avocatura.com/speta.php?pid=2153

Medicii pot fi chemati la raspundere pe cale civila de cite ori faptul imputat s-a intimplat din cauza unei neglijente culpabile, a unei greseli grave a ei ar fi comis in tratamentul lor Art 998 si 999 prevede regula generala ca orice persoana, oricare ar fi situatiunea sau profesiunea sa, este supusa de lege(Jur octombrie Bucuresti IV, Dreptul nr.57/1913, p 454)

http://www.e-scoala.ro/drept/vinovatia_practica_judecatoreas...

Articolul 113 Ruperea sau deteriorarea unui cablu sau a unei conducte submarine
Fiecare stat va adopta legile şi reglementările necesare pentru ca ruperea sau deteriorarea de către o navă purtând pavilionul său sau de către o persoană supusă jurisdicţiei sale, făcută în mod intenţionat sau prin neglijenţă culpabilă, a unui cablu de înaltă tensiune sau a unei conducte submarine în marea liberă, ca şi a unui cablu telefonic sau telegrafic submarin, care ar putea avea drept rezultat perturbarea sau întreruperea comunicaţiilor telegrafice sau telefonice, să constituie încălcări pasibile de sancţionare.

http://www.onuinfo.ro/documente_fundamentale/instrumente_int...

BT Asigurari acopera prejudiciile provocate de asigurat clientilor sai cu care a incheiat un contract valabil de prestari servicii, ca urmare a unor fapte savarsite din culpa sa (neglijenta, imprudenta, omisiune) prin care devine raspunzator in baza normelor legale in vigoare. ...

http://bta.ro/?q=prejudiciile


Potrivit art.19/pct.2 Cod Penal, o fapta este considerate ca fiind comisa din culpa atunci cand infractorul prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l accepta, socotind fara temei ca el nu se va produce sau nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-l prevada.
Culpa este cunoscuta in legislatie sub doua modalitati :
- culpa cu prevedere sau usurinta;
- culpa simpla (neglijenta)

Culpa simpla ( neglijenta) exista atunci cand faptuitorul nu a prevazut rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-l prevada.
Ceea ce caracterizeaza culpa simpla este neprevederea de catre faptuitor a rezultatului socialmente periculos al faptei sale, in conditiile in care el avea datoria de a proceda cu toata atentia si diligenta pentru a prevedea acest rezultat.
Pentru stabilirea vinovatiei in forma culpei simple, trebuie sa se constate existenta cumulative a urmatoarelor conditii :
- faptuitorul sa nu fi prevazut rezultatul actiunii sau inactiunii sale;
- faptuitorul sa fi avut obligatia si posibilitatea de prevedere.

Astfel, in raport cu cauza ce a determinat atitudinea culpabila, se face distinctie intre: imprudenta sau nesocotinta si nebagare de seama, neglijenta, nepricepere.

http://www.cuplari.ro/referate/referat_Vinovatia-107.html