Fenomenele de silenţiere a genelor au furnizat ştiinţei plantelor noi instrumente pentru descoperirea mecanismelor epigenetice care reglează expresia genelor. Un aspect remarcabil al silenţierii genelor este diversitatea mecanismelor care apar, ca fiind rezultatul a numeroase interacţii între acizii nucleici care se află în nucleu dar şi în citoplasmă. (Kooter J.M., Matzke M.A., Mayer P, 2001). Genomul plantelor se caracterizează prin prezenţa a numeroase elemente transpozabile, iar multe dintre aceste elemente sunt inactivate sau „silenţiate”. Studii recente au pus în evidenţă noi direcţii cu privire la reglarea elementelor transpozabile. De exemplu, la Caenorhabditis elegans, elementele transpozabile sunt silenţiate post-transcripţional în timp ce elementele transpozabile de la Arabidopsis sunt „silenţiate” prin factori de remodelare ai cromatinei. Aceste observaţii au pus în evidenţă corelarea funcţională între silenţierea genelor şi supresia elementelor transpozabile şi au avut implicaţii majore pentru înţelegerea menţinerii integrităţii genomului. (ebooks.unibuc.ro/biologie/ProgreseVolumu)

În 1990 (R. Jorgensen) a pus în evidenta ARN-interferent, un fel de rascruce de cai metabolice, având o structura asemanatoare ARN-mesager, dar forma dublu catenara ca a moleculei de ADN. ARN-interferent este un puternic factor de silentiere a exprimarii genice. (journal)